caricaturiza vt [At: DA / Pzi: ~zéz / E: caricatură + -iza] A înfățișa pe cineva sau ceva printr-o caricatură Si: (iuz) a carica¹ (1), (nob) a caricatura.

caricaturizát¹ sn [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 108 / E: caricaturiza] Caricaturizare (1).

caricaturizát², ~ă a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: caricaturiza] Reprezentat într-o caricatură (1).

CARICATURIZÁ, caricaturizez, vb. I. Tranz. A înfățișa pe cineva sau ceva printr-o caricatură. – Caricatură + suf. -iza. Cf. fr. caricaturer.

CARICATURIZÁ, caricaturizez, vb. I. Tranz. A înfățișa pe cineva sau ceva printr-o caricatură. – Caricatură + suf. -iza. Cf. fr. caricaturer.

CARICATURIZÁ, caricaturizez, vb. I. Tranz. A înfățișa (pe cineva sau ceva) printr-o caricatură.

CARICATURIZÁRE, caricaturizări, s. f. Acțiunea de a caricaturiza; caricatură.

CARICATURIZÁ, caricaturizez, vb. I. Tranz. A înfățișa pe cineva sau ceva printr-o caricatură. – Fr. caricaturiser.

caricaturizá (a ~) vb., ind. prez. 3 caricaturizeáză

caricaturizá vb., ind. prez. 1 sg. caricaturizéz, 3 sg. și pl. caricaturizeáză

CARICATURIZÁ vb. I. tr. A înfățișa (pe cineva sau ceva) printr-o caricatură. [Cf. fr. caricaturer].

CARICATURIZÁ vb. tr. a înfățișa pe cineva sau ceva printr-o caricatură. (după fr. caricaturer)

A CARICATURIZÁ ~éz tranz. A prezenta printr-o caricatură. /<fr. caricaturiser