carent definitie

6 definiții pentru carent

carént, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~nți, ~/ E: carență] (Rar) Cu lipsuri.
CARÉNT, -Ă, carenți, -te, adj. (Rar) Cu lipsuri. – De la carență.
CARÉNT, -Ă, carenți, -te, adj. (Rar) Cu lipsuri. – De la carență.
carént adj. m., pl. carénți; f. sg. caréntă, pl. carénte
CARÉNT ~tă (~ți, ~te) rar Care ține de carență; propriu carenței. /Din carență
carént, -ă adj. Insuficient, cu lipsuri ◊ „Apreciind regia tinerească (D. M.), strădaniile de omogenizare a imaginii (nu și sunetul, în general carent, confuz), este de salutat cu satisfacție noua rubrică «Revista literară» T.V.” Sc. 3 II 73 p. 6 (din carență, prin substituție de sufix -ent/ -ență)

carent dex

Intrare: carent
carent adjectiv