carbamát sm [At: LTR2 / Pl: ~ați / E: fr carbamat] (Chm) Sare a acidului carbamic Si: uretan.

CARBAMÁT, carbamați, s. m. (Chim.) Sare a acidului carbamic; uretan. – Din fr. carbamat.

CARBAMÁT, carbamați, s. m. (Chim.) Sare a acidului carbamic; uretan. – Din fr. carbamat.

carbamát s. m., pl. carbamáți

CARBAMÁT s. (CHIM.) uretan. (~ul este o sare a acidului carbamic.)

CARBAMÁT s. n. sare a acidului carbamic; uretan. (< fr. carbamate)

CARBAMAT s. (CHIM.) uretan. (~ este o sare a acidului carbamic.)