carambol definitie

15 definiții pentru carambol

caramból sn [At: COSTINESCU / Pl: ~uri, (rar) ~oale / E: fr carambole] 1 (La jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a celorlalte două bile (prin care se marchează un punct pentru jucător). 2 (La jocul de biliard) Punct înscris prin carambol (1). 3 (Fam) Ciocnire neprevăzută de cineva sau de ceva. 4 (Fam) Zăpăceală. 5 (Fig) Ceartă. 6 (Îe) A-i face cuiva ~ul A-i face cuiva, în mod neașteptat, ceva neplăcut.
CARAMBÓL, caramboluri, s. n. (La jocul de biliard) Lovire cu bila proprie a celorlalte două bile (prin care se marchează un punct pentru jucător); punct înscris în acest fel. ♦ Fig. (Fam.) Încurcătură, zăpăceală; ciocnire. – Din fr. carambole.
CARAMBÓL, caramboluri, s. n. (La jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a celorlalte două bile (prin care se marchează un punct pentru jucător); punct înscris în acest fel. ♦ Fig. (Fam.) Încurcătură, zăpăceală; ciocnire. – Din fr. carambole.
CARAMBÓL, caramboluri, s. n. 1. (La jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a celorlalte două bile (ceea ce marchează un punct valabil pentru jucător). 2. Fig. (Familiar) Încurcătură, zăpăceală, ciocnire.
CARAMBÓL, caramboluri, s. n. (La jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a celorlalte două bile (prin care se marchează un punct pentru jucător). ♦ Fig. (Fam.) Încurcătură, zăpăceală; ciocnire. – Fr. carambole.
caramból s. n., pl. carambóluri
caramból s. n., pl. carambóluri
CARAMBÓL s. (rar) carambolaj. (~ la jocul de biliard.)
CARAMBÓL s.n. 1. Bilă roșie (la jocul de biliard). ♦ Carambolaj. 2. (Fig.; fam.) Încurcătură, zăpăceală; ciocnire. [Pl. -oluri, -oale. / < fr. carambole].
CARAMBÓL s. n. 1. bilă roșie, la biliard. 2. (fig.) încurcătură, ciocnire. (< fr. carambole)
CARAMBÓL ~uri n. 1) (la jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a două bile străine. 2) fig. fam. Situație încurcată; neînțelegere; încurcătură; zăpăceală. /<fr. carambole
carambol n. atingere pe rând a două bile dintr’o lovitură (în jocul de biliard).
*caramból n., pl. urĭ și oale (fr. carambole, d. sp. carambola). Izbitura celorlalte doŭă bile cu bila ta la biliard. Fig. Ciocnire (de trenurĭ ș. a.).
CARAMBOL s. (rar) carambolaj. (~ la jocul de biliard.)
carambol, caramboluri s. n. 1. accident rutier în care sunt implicate mai multe mașini. 2. (intl.) ceartă, neînțelegere. 3. (intl.) bătaie; ciocnire.

carambol dex

Intrare: carambol (pl. caramboluri)
carambol pl. caramboluri substantiv neutru
Intrare: carambol (pl. caramboale)
carambol pl. caramboale