caraghioslâc definitie

12 definiții pentru caraghioslâc

caraghioslấc sn [At: GHICA, S. 322 / V: ~ozl-, ~lúc / Pl: ~uri / E: tc karagözlük] Faptă, gest sau lucra care stârnește râsul Si: bufonerie, comicărie Cf mascaradă.
CARAGHIOSLẤC, caraghioslâcuri, s. n. Faptă, gest sau lucru neserios, care stârnește râsul; comicărie. – Din tc. karagözlük.
CARAGHIOSLÂC, caraghioslâcuri, s. n. Faptă, gest sau lucru neserios, care stârnește râsul; comicărie. – Din tc. karagözlük.
CARAGHIOSLÎ́C caraghioslîcuri, s. n. Faptă sau gest care stîrnește rîsul; giumbușluc, bufonerie. Au pornit pe la amiazi îmbrăcați in haine pestrițe, cu coade de vulpi la căciuli... strîmbîndu-se la lume pe uliță și făcînd fel defel de caraghioslîcuri. GHICA, S. 322. ♦ Lucru neserios, ridicol. – Pronunțat: -ghios-.
CARAGHIOSLÂC, caraghioslâcuri, s. n. Faptă, gest sau lucru neserios, care stârnește râsul. – Tc. karagözlük.
caraghioslấc s. n., pl. caraghioslấcuri
caraghioslâc s. n. (sil. -ghios-), pl. caraghioslâcuri
CARAGHIOSLÂC s. v. bufonerie.
CARAGHIOSLÂC ~uri n. Vorbă sau acțiune care provoacă râsul. /<turc. karagözlük
caraghioslâc n. 1. farsă de caraghios, joc cu vorbe sau cu gesturi comice: un caraghioslâc ca toate revoluțiile de la noi AL.; 2. glumă grosolană și josnică, bufonerie ordinară: care va să zică și caraghioslâc pe lângă celelalte AL. [TurC. KARAGÖZLÜK].
caraghĭozlîc n., pl. urĭ (turc. karagözlük). Fapt caraghĭoz.
CARAGHIOSLÎC s. bufonerie, clovnerie, comicărie, giumbușluc, (rar) bufonadă, paiațarlîc, paiațărie, (înv.) cabazlîc, giumbuș, mascaralîc, măscăriciune, măscărie, (înv., în Mold.) ghidușie.

caraghioslâc dex

Intrare: caraghioslâc
caraghioslâc substantiv neutru
  • silabisire: -ghios-