caracterologie definitie

9 definiții pentru caracterologie

caracterologíe sf [At: DA ms / E: fr caractérologie] Disciplină care se ocupă cu studiul structurii și dezvoltării caracterelor (7).
CARACTEROLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul psihologic al caracterului. – Din fr. caractérologie.
CARACTEROLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul structurii și dezvoltării caracterelor. – Din fr. caractérologie.
caracterologíe s. f., art. caracterología, g.-d. caracterologíi, art. caracterologíei
caracterologíe s. f., art. caracterología, g.-d. caracterologíi, art. caracterologíei
CARACTEROLOGÍE s.f. Disciplină care studiază structura și dezvoltarea caracterelor. [Gen. -iei. / cf. fr. caractérologie, germ. Charakterologie].
CARACTEROLOGÍE s. f. studiul structurii și manifestării tipurilor de caractere. (< fr. caractérologie)
CARACTEROLOGÍE f. Disciplină științifică care studiază structura și dezvoltarea caracterelor. [Art. caracterologia; G.-D. caracterologiei; Sil. -gi-e] /<fr. caractérologie
CARACTERO- „caracter, trăsături psihice”. ◊ gr. kharakter „semn gravat, amprentă, imprimare” > fr. caractéro-, germ. charaktero- > rom. caractero-. □ ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în caracterologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază structura și dezvoltarea caracterelor; ~patie (v. -patie), s. f., complex de trăsături caracteriale patologice care influențează negativ comportarea socială.

caracterologie dex

Intrare: caracterologie
caracterologie substantiv feminin