capta definitie

3 intrări

17 definiții pentru capta

capta vt [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 419 / Pzi: ~téz / E: fr capter, lat captare] A colecta lichide sau gaze într-un tub, într-un rezervor, într-un bazin etc. 2 A intercepta, a izbuti să audă ceva. 3 (Fig) A atrage (sau a ademeni) pe cineva. 4 A încerca să obțină ceva printr-un anumit mijloc.
cáptă sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~te / E: mg kapta] (Trs; Ban; mgm) 1 Calapod. 2 Sculă de fierărie în formă de unghi drept.
căptá v vz căuta
CAPTÁ, captez, vb. I. Tranz. A aduna, a colecta lichide sau gaze într-un tub, într-un rezervor, într-un bazin etc. ♦ A intercepta, a izbuti să audă ceva. ♦ Fig. A atrage, a captiva pe cineva; a încerca să obțină, să câștige ceva printr-un anumit mijloc. – Din fr. capter, lat. captare.
CAPTÁ, captez, vb. I. Tranz. A aduna, a colecta lichide sau gaze într-un tub, într-un rezervor, într-un bazin etc. ♦ A intercepta, a izbuti să audă ceva. ♦ Fig. A atrage, a ademeni pe cineva; a încerca să obțină, să câștige ceva printr-un anumit mijloc. – Din fr. capter, lat. captare.
CAPTÁ, captez, vb. I. Tranz. (Cu privire la lichide sau gaze) A colecta, a aduna (de la sursă sau de la locul de emanație) într-un rezervor sau în tuburi, pentru diferite întrebuințări. Apa care a fost captată trece în conductă. ◊ (Poetic) Desțeleniți, irigați, electrificați, Captați clocotul șuvoaielor din Carpați. TOMA, C. V. 212. ♦ Fig. (Cu privire la persoane) A prinde în mreji, a cîștiga sau a atrage de partea sa prin diferite manopere sau șiretenii.
CAPTÁ, captez, vb. I. Tranz. A aduna, a colecta lichide sau gaze într-un tub sau într-un rezervor. ♦ Fig. A atrage, a ademeni pe cineva. – Fr. capter (lat. lit. captare).
captá (a ~) vb., ind. prez. 3 capteáză
captá vb. ind. prez. 1 sg. captéz, 3 sg. și pl. capteáză
CAPTÁ vb. v. recepționa.
CAPTÁ vb. I. tr. 1. A aduna, a colecta (fluide) într-un rezervor sau în tuburi. 2. (Fig.) A câștiga, a atrage (pe cineva) de partea sa cu ajutorul unor șiretlicuri. [< fr. capter, cf. lat. captare].
CAPTÁ vb. tr. 1. a aduna, a colecta într-un rezervor sau în tuburi. ◊ a intercepta, a prinde să audă ceva. 2. (fig.) a fascina; a atrage (pe cineva) de partea sa. (< fr. capter, lat. captare)
A CAPTÁ ~éz tranz. 1) (lichide, gaze) A colecta într-un recipient special. 2) (emisiuni de radio, mesaje) A intercepta, urmărind anumite scopuri. 3) fig. (persoane) A atrage de partea sa prin șiretlicuri; a prinde în mreji; a ademeni; a captiva. /<lat. captare, fr. capter
cáptă s.f. (reg., înv.) calapod.
captà v. 1. a obține prin mijloace viclene; a capta un testament; 2. a afla prin săpături izvorul unei ape minerale; 3. Geogr. a se contopi bazinul unui rîu cu al altuia.
*captéz v. tr. (lat. captare, d. cápere, captum. V. încep). Prind pin săpăturĭ izvoru uneĭ ape. Fig. Obțin (capăt) pin insinuare: a capta un testament, o donațiune, încrederea cuĭva.
CAPTA vb. a înregistra, a prinde, a recepta, a recepționa. (~ undele sonore.)

capta dex

Intrare: capta
capta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: captă
captă
Intrare: căpta
căpta