capacitiv definitie

4 definiții pentru capacitiv

CAPACITÍV, -Ă, capacitivi, -e, adj. (Tehn.) Referitor la un dispozitiv sau la un circuit electric; care se comportă ca un condensator electric. – Din engl. capacitive.
CAPACITÍV, -Ă, capacitivi, -e, adj. (Tehn.) Referitor la capacitatea electrică; care se comportă ca un condensator electric. – Din engl. capacitive.
capacitív adj. m., pl. capacitívi; f. sg. capacitívă, pl. capacitíve
CAPACITÍV, -Ă adj. referitor la capacitatea electrică; care se comportă ca un condensator electric. ♦ reactanță ~ă = reactanța unui condensator, inversul produsului dintre capacitatea acestuia și pulsația curentului alternativ. (< fr. capacitif, engl. capacitiv)

capacitiv dex

Intrare: capacitiv
capacitiv adjectiv