cantabile definitie

2 intrări

22 definiții pentru cantabile

cantábil, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ĭ, ~e / E: lat cantabilis, it cantabile] (Liv) Care (se) poate cânta Si: melodios.
cantábile [At: DEX2 / E: it cantabile] 1 av (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În mod clar, expresiv Si: cantando, melodios. 2 sn Parte dintr-o bucată muzicală interpretată cantabile (1).
CANTÁBIL, -Ă, cantabili, -e, adj. Care (se) poate cânta; melodios. – Din lat. cantabilis, it. cantabile.
CANTÁBILE adv. (Indică modul de executare a unei lucrări muzicale) Clar, expresiv; melodios. – Cuv. it.
CANTÁBIL, -Ă, cantabili, -e, adj. (Livr.) Care (se) poate cânta; melodios. – Din lat. cantabilis, it. cantabile.
CANTÁBILE adv., s. n. 1. Adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În mod clar, expresiv; melodios. 2. S. n. Parte dintr-o lucrare muzicală instrumentală executată în acest mod. – Cuv. it.
CANTÁBILE adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) În mod clar, expresiv, melodios. – It. cantabile.
cantábil adj. m., pl. cantábili; f. cantábilă, pl. cantábile
cantábile (it.) adv.
cantábil adj. m., pl. cantábili; f. sg. cantábilă, pl. cantábile
cantábile adv., s. n.
CANTÁBIL adj. (MUZ.) melodios, muzical. (O structură ~.)
CANTÁBIL, -Ă adj. Melodios, expresiv, cu ritm moderat. [< it. cantabile].
CANTÁBILE adv. (Muz.; ca indicație de execuție a unei fraze dintr-o bucată instrumentală) Cantabil. // s.n. Parte dintr-o lucrare instrumentală executată în acest mod. [< it., fr. cantabile].
CANTÁBIL, -Ă adj. melodios, expresiv; cu ritm moderat. (< it. cantabile, lat. cantabilis)
CANTÁBILE I. adv. (muz.) cantabil. II. s. n. parte dintr-o lucrare instrumentală executată în acest mod. (< it. cantabile)
CANTÁBIL ~ă (~i, ~e) livr. Care se poate cânta; care produce sunete placute auzului; melodios. /<lat. cantabilis, it. cantabile
CANTÁBILE adv. muz. În mod clar și expresiv. /Cuv. it.
*cantábil, -ă adj. (lat. cantabilis). Care se poate cînta.
*cantábile n., pl. tot așa (cuv. it.). Muz. Melodie ușoară și plăcută, une-orĭ melancolică și de un ritm moderat.
CANTABIL adj. (MUZ.) melodios, muzical. (O structură ~.)
cantabile (cuv. it., „cantabil”, „ceea ce poate fi redat în maniera cântului”), indicație de expresie prin care se cere scoaterea în relief a melodiei principale, dându-i-se un caracter expresiv. În muzica instr., indicația c. care o interpretează în maniera cântului vocal. Deseori se folosește în completarea unei indicații de tempo (2) (ex.: andante c.). V. cantando.

cantabile dex

Intrare: cantabil
cantabil adjectiv
Intrare: cantabile
cantabile adverb