canistrélă s. f., g.-d. art. canistrélei; pl. canistréle

canistrélă s. f., g.-d. art. canistrélei; pl. canistréle

CANISTRÉLĂ s.f. (Mar.) Cerc de metal, de lemn sau de frânghie care servește a prinde ori a dirija un obiect sau o manevră în direcția cârmei. [< it. canestrello].

CANISTRÉLĂ s. f. (mar.) inel despicat de metal, de lemn sau de frânghie, pentru a prinde, a dirija un obiect sau o manevră în direcția cârmei. (< it. canestrello)