Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 973847:

CANDOARE s. 1. castitate, feciorie, inocență, neprihănire, nevinovăție, pudicitate, pudoare, virginitate, (înv.) smerenie, vergurie, (fig.) curățenie, imaculare, neîntinare, puritate, (înv. fig.) curăție. (~ zîmbetului ei.) 2. credulitate, ingenuitate, inocență, naivitate. (E de-o ~ dezarmantă.)

Candoare dex online | sinonim

Candoare definitie