candelabru definitie

14 definiții pentru candelabru

candelábru sn [At: EMINESCU, ap. CADE / Pl: ~re / E: fr candélabre, lat candelabrum] 1-2 Suport cu mai multe brațe (bogat ornamentate) pentru lumânări sau becuri electrice Si: policandru.
CANDELÁBRU, candelabre, s. n. Suport cu mai multe brațe (bogat ornamentat), pentru lumânări sau becuri electrice; policandru. – Din fr. candélabre, lat. candelabrum.
CANDELÁBRU, candelabre, s. n. Suport cu mai multe brațe (bogat ornamentat), pentru lumânări sau becuri electrice; policandru. – Din fr. candélabre, lat. candelabrum.
CANDELÁBRU, candelabre, s. n. Suport cu mai multe brațe, pentru luminări sau becuri, de obicei suspendat, construit din metal, porțelan, cristal etc.
CANDELÁBRU, candelabre, s. n. Suport (suspendat) cu mai multe brațe, pentru lumânări sau becuri. – Fr. candélabre (lat. lit. candelabrum).
candelábru (-la-bru) s. n., art. candelábrul; pl. candelábre
candelábru s. n. (sil. -bru), art. candelábrul; pl. candelábre
CANDELÁBRU s. policandru. (~ cu 6 brațe.)
CANDELÁBRU s.n. Suport pentru lumânări sau pentru becuri, care se atârnă în special de tavan. [< fr. candélabre, cf. lat. candelabrum – sfeșnic].
CANDELÁBRU s. n. suport pentru lumânări sau becuri, suspendat pe tavan. (< fr. candélabre, lat. candelabrum)
CANDELÁBRU ~e n. Suport frumos ornamentat, cu mai multe brațe pentru lumânări sau becuri electrice, suspendat de plafon; lustră; policandru. /<fr. candélabre, lat. candelabrum
candelabru n. sfeșnic mare și elegant lucrat cu mai multe brațe.
*candelábru n., pl. e (lat. candelabrum, d. candéla, lumînare). Sfeșnic cu maĭ multe ramurĭ. Policandru. – Fals candelambru.
CANDELABRU s. policandru. (~ cu 6 brațe.)

candelabru dex

Intrare: candelabru
candelabru substantiv neutru
  • silabisire: -bru