candel definitie

15 definiții pentru candel

cándel sm [At: GRIGORIU-RIGO, M. P., ap. DA / E: ger Kandel(zucker)] Zahăr cristalizat în prisme transparente mari, obținut, prin cristalizarea lentă a zahărului, din siropuri saturate, cu puritate mare.
CÁNDEL s. n., adj. invar. 1. S. n. Zahăr în formă de cristale mari, obținut prin cristalizarea lentă a zahărului din siropuri saturate, cu puritate mare. 2. Adj. invar. Care se referă la candel (1). Zahăr candel. – Din germ. Kandel[zucker].
CÁNDEL s. n. Zahăr cristalizat în prisme transparente mari, obținut prin cristalizarea lentă a zahărului din siropuri saturate, cu puritate mare. – Din germ. Kandel[zucker].
CÁNDEL s. n. Zahăr cristalizat în prisme transparente.
CÁNDEL s. n. Zahăr cristalizat în prisme transparente. – Germ. Kandel[zucker].
cándel (zahăr ~) adj. invar., s. n.
cándel s. n.
CÁNDEL s. 1. (pop.) zahăr de gheață. (Suge o bucată de ~.) 2. candel negru = miambal.
CÁNDEL s.n. Zahăr cristalizat în prisme transparente. [< germ. Kandel(zucker)].
CÁNDEL s. n. zahăr cristalizat în prisme transparente. (< germ. Kandel/zucker/)
cándel s. n. – Zahăr cristalizat în prisme mari. Germ. Kandel(zucker), din arab. qandi; cf. it. candito, sp. cande. Răspîndit prin comerț (Borcea 180).
CÁNDEL n. Zahăr în cristale transparente. /<germ. Kandel[zucker]
candel n. zahăr cristalizat bun pentru tuse. [Nemț. KANDEL (ZUCKER)].
*cándel n. (germ. kandel- [zucker, zahăr], d. it. candito, cristalizat, vorbind de zahăr; fr. candi, candel, d. ar. qandi, zahăr de trestie; ngr. kándi [scris kánti]). Munt. Zahăr cristalizat (mold. zahar de gheață).
CANDEL s. 1. (pop.) zahăr de gheață. (Suge o bucată de ~.) 2. candel negru = miambal.

candel dex

Intrare: candel
candel substantiv neutru