canavăț definitie

7 definiții pentru canavăț

canaváță sf [At: NECULCE, ap. LET. II, 249/12 / V: (înv) ~váț sn, -vắț sn, ~ véț sn, ~véță, ~ víță, ~ neváț sn, -neváță, cănăvắț sn, cânăvắț sn, chenefáș / Pl: ~țe, -vețe / E: ngr ϰανναβάτσον, bg кaнaвaкa] Pânză groasă (de cânepă).
canavắț sn vz canavață
CANAVÁȚĂ s. f. (Înv.) Pânză groasă (de cânepă). [Var.: cănăvăț s. n.] – Din ngr. kannavátso, bg. kanavața.
canaváță/canavắț s. f. / s. n. (pânză groasă) (înv.)
canaváță s. f. /canavăț s. n. (pânză groasă)
canavăț (canavață) n. și f. materie vărgată de lână: un colan de canavăț roșu FIL. antereu de canavață CR. [Gr. mod. KANNÁVATSON (din it. canavaccio)].
canavắț n., pl. urĭ, și canavață f., pl. e (ngr. kannavátson. V. canava). Vechĭ Un fel de pînză groasă colorată din care se făceaŭ anterie, colane ș. a.

canavăț dex

Intrare: canavăț
canavăț
canavăț