canar definitie

23 definiții pentru canar

canár1 am [At: (a. 1792) URICARIUL IV, 132/2 / Pl: ? / E: Canare] (Mol; înv; îs) Zahăr ~ Zahăr de prima calitate.
canár2 sm [At: (a. 1793) IORGA, S. D. VIII, 28 / V: (reg) căn~, ~ rie, ~ ál2 / Pl: ~ii E: fr canari] 1 (Orn) Mică pasăre cântătoare, cu penele galbene, originară din Insulele Canare, al cărei bărbătuș cântă frumos (Serinus canaria) Si: canalină, (reg) canarici (Fringilla canaria). 2 (Fig) Iubit. 3 (Bot; reg; îc) ~ul-bălții Mică plantă ierboasă, cu flori mici trandafirii (Limosella aquatica).
cănár sm vz canar
CANÁR, canari, s. m. Mică pasăre cântătoare din familia fringilide, cu pene galbene (Serinus canaria). – Din fr. canari.
CANÁR, canari, s. m. Mică pasăre cântătoare cu pene galbene (Serinus canaria). – Din fr. canari.
CANÁR, canari, s. m. Pasăre cîntătoare cu corpul mic, cu pene galbene, crescută la noi ca pasăre de colivie (Serinus canaria). Canarul, îmblînd după mîncare, Sosi-ntr-un loc pe care Sta lațuri coperite. NEGRUZZI, S.II 301.
CANÁR, canari, s. m. Mică pasăre cântătoare cu pene galbene (Serinus canaria). – Fr. canari.
canár s. m., pl. canári
!méiul-canárilor (plantă) s. m. art.
canár s. m., pl. canári
méiul-canárilor s. m.
MEIUL-CANÁRILOR s. v. iarba-cănărașului.
CANÁR s.m. Pasăre cântătoare, mică, cu pene galbene. [< fr. canari, cf. sp. canario < Canare – arhipelag în Oceanul Atlantic].
CANÁR s. m. pasăre cântătoare, mică, cu pene galbene. (< fr. canari, sp. canario)
canár (canári), s. m. – Mică pasăre cîntătoare cu pene galbene, Serinus canarius. – Mr. canari. Sp. canario, prin intermediul ngr. ϰανάρι; cf. tc. kanarya, alb. kanar. – Der. cănăriță, s. f. (femela canarului); cănăriu, adj. (galben).
canár adj. – În expresia (înv.) zahăr canar, zahăr din Canare, zahăr rafinat. De la Canarias, prin intermediul terminologiei comerciale orientale.
CANÁR ~i m. Pasăre cântătoare, de talie mică, cu penajul viu colorat, originară din Insulele Canare. /<fr. canari
canár adj. invar. (reg. înv.) de primă calitate.
canar m. pasăre cântăreață cu pene galbene, originară din insulele Canare, învață ușor orice melodii (Fringilla canaria).
2) canár adj. (d. ngr. kánna, trestie). Vechĭ. Zahăr canar, zahăr de trestie (adică de cel maĭ bun).
1) canár m. (ngr. kanári, it. canário și canarino, sp. canario, de unde vine fr. canari, adică „din insulele Canare”, de unde e originară această păsărică). Un fel de scatiŭ galben, une-orĭ verzuĭ la cap și aripĭ. Sămînță de canar saŭ de canarĭ saŭ pentru canarĭ, un fel de meĭ cu care se nutresc canariĭ captivĭ (phálaris canariensis). – Fem. cănăriță, pl. e. – Din pricina frumusețiĭ și a cînteculuĭ eĭ, această nenorocită păsărică a ajuns să trăĭască de generațiunĭ într’o veșnică captivitate în casele oamenilor de cel maĭ prost gust. Omuluĭ civilizat nu-ĭ poate plăcea captivitatea unuĭ animal!
meiul-canarilor s. v. IARBA-CĂNĂRAȘULUI.
canar, canari s. m. informator, denunțător.

canar dex

Intrare: canar
canar substantiv masculin
Intrare: cănar
cănar
Intrare: meiul-canarilor
meiul-canarilor substantiv masculin articulat (numai) singular