canafas definitie

11 definiții pentru canafas

canafás sn [At: (a. 1766) IORGA, S. D. XII, 81 / V: ~avás, chenefáș / Pl: ? / E: ger Kanevas] Pânză rară din fire de cânepă, foarte apretată, care se folosește la confecționarea hainelor, ca întărituri la piepți și, în legătorie, la cusutul cotoarelor de cărți.
CANAFÁS s. n. Pânză rară din fire de cânepă, foarte apretată, care se folosește la confecționarea hainelor, ca întăritură la piepți, la gulere și, în legătorie, la cusutul cotoarelor de cărți. – Din germ. Kanevas.
CANAFÁS s. n. Pânză rară din fire de cânepă, foarte apretată, care se folosește la confecționarea hainelor, ca întăritură la piepți, la gulere și, în legătorie, la cusutul cotoarelor de cărți. – Din germ. Kanevas.
CANAFÁS s. n. Pînză tare, țesută din cînepă, pe care o pun croitorii între căptușeala hainei și stofă.
CANAFÁS s. n. Pânză tare de cânepă care se folosește la confecționarea hainelor, ca întăritură la piepți, la guler etc. ♦ Pânză apretată, folosită la legarea cărților sau registrelor grele. – Germ. Kannefas, Kanevas (< fr.).
canafás (pânză tare) s. n.
canafás (confecții, legătorie) s. n.
CANAFÁS s.n. Pânză tare de cânepă, folosită la confecționarea întăriturilor pentru haine. ♦ Pânză apretată, folosită la legarea cărților. [< germ. Kannefas, Kanevas].
CANAFÁS s. n. pânză tare de cânepă, la confecționarea întăriturilor pentru haine și la legarea cărților. (< germ. Kannefas, Kanevas)
CANAFÁS n. Pânză rară foarte apretată folosită ca furnitură la confecționarea îmbrăcămintei și la legarea cărților. /<germ. Kanevas, Kannefas
canafás n., pl. urĭ (rus. kanifás, germ. kannefass, d. fr. canevas. V. canava). Munt. Un fel de pînză țeapănă care se pune la gulerele haĭnelor ca să le țină drepte.

canafas dex

Intrare: canafas
canafas substantiv neutru