camionétă sf [At: DA ms 15 / Pl: ~te / E: fr camionette] Autocamionetă.

CAMIONÉTĂ, camionete, s. f. Autocamion de dimensiuni reduse; autocamionetă. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. camionnette.

CAMIONÉTĂ, camionete, s. f. Autocamion de dimensiuni reduse; autocamionetă. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. camionnette.

CAMIONÉTĂ, camionete, s. f. Automobil de transport, ușor și rapid, care poate duce încărcături mai mici. Camionetele cu copii or fi ieșind la cîmp sau poate se întorc la școală. SAHIA, U.R.S.S. 15. – Pronunțat: -mi-o-.

CAMIONÉTĂ, camionete, s. f. Autocamion de dimensiuni mai reduse; autocamionetă. – Fr. camionnette.

camionétă (-mi-o-) s. f., g.-d. art. camionétei; pl. camionéte

camionétă s. f. (sil. -mi-o-), pl. camionéte

CAMIONÉTĂ s. v. autocamionetă.

CAMIONÉTĂ s.f. Autocamion de dimensiuni mai mici; autocamionetă. [< fr. camionnette].

CAMIONÉTĂ s. f. autocamionetă. (< fr. camionnette)

CAMIONÉTĂ ~e f. Autocamion de dimensiuni mici. [Sil. -mi-o-] /<fr. camionnette

CAMIONETĂ s. autocamionetă. (~ este un autocamion mai mic.)