calp definitie

13 definiții pentru calp

calp, ~ă a [At: (a. 1784) ap. ȘIO / Pl: ~i, ~e / E: tc kalp] (Reg) 1 (D. bani) Fals. 2 (D. oameni) Prefăcut.
CALP, – Ă, calpi, -e, adj. (Înv.; despre monede) Fals, falsificat. – Din tc. kalp.
CALP, -Ă, calpi, -e, adj. (Înv.; despre monede) Fals, falsificat. – Din tc. kalp.
CALP, -Ă, calpi, -e, adj. (Despre monede) Fals, falsificat, rău, fără valoare. Serdarul... învinuit... de batere de bani calpi, pierise pentru totdeauna. M. I. CARAGIALE, C. 50. (În comparații) Toți pe buze-avînd virtute, iar in ei monedă calpă. EMINESCU, O. 1150. ◊ Fig. Și veselia noastră de multe ori e calpă. VLAHUȚĂ, la TDRG. Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! EMINESCU, I 35. ◊ (Adverbial) Versul se trăgănea și suna calp. MACEDONSKI, O. III 115.
CALP, -Ă, calpi, -e, adj. (Despre monede) Fals, falsificat. – Tc. kalp.
calp (înv.) adj. m., pl. calpi; f. cálpă, pl. cálpe
calp adj. m., pl. calpi; f. sg. cálpă, pl. cálpe
CALP adj. v. duplicitar, fals, falsificat, fariseic, fățarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean.
calp (cálpă), adj. – Fals. – Mr. calpu, megl. calp. Tc. kalp (Roesler 594; Șeineanu, II, 82; Lokotsch 1027); cf. ngr. ϰάλπης, bg. kalpav, sb. kalp. – Der. calpuzan (mr. călpuzan), s. m. (falsificator de monede), din tc. kalpazan, cf. ngr. ϰαλπουζάνης, bg. kalpuzan, sb. kalpozan; calpuzănie, s. f. (falsificare); calpunzanlîc, s. n. (falsificare).
CALP ~ă (~i, ~e) rar 1) (despre bani, monede) Care nu este veritabil; cu autenticitate aparentă; fals. 2) fig. Care este lipsit de sinceritate; prefăcut; simulat. /<turc. kalp
calp a. 1. falș (în special de monede): bani tăiați sau calpi FIL.; 2. fig. degenerat, netrebnic: totu-i calp, totu-i străin EM. [Turc. KALP].
calp, -ă adj. (turc. [d. ar.] kalb, pop. kalp. V. calup). Rar. Fals (vorbind de monete).
calp adj. v. DUPLICITAR. FALS. FALSIFICAT. FARISEIC. FĂȚARNIC. IPOCRIT. MINCINOS. PERFID. PREFĂCUT. ȘIRET. VICLEAN.

calp dex

Intrare: calp
calp adjectiv