cald definitie

2 intrări

27 definiții pentru cald

cald, ~ă [At: VARLAAM, C. 36 / Pl: ~Izi, ~e / E: ml caldus (<calidus)] 1 a Care se găsește la o temperatură înaltă, fără a fi fierbinte, față de mediul ambiant sau corpul omenesc. 2 a Care dă senzația de căldură. 3 av (Îe) A nu-i fi (sau a nu-i ține) nici de rece A-i fi indiferent. 4 a (Îe) A fi nici ~ă, nici rece A fi așa și așa. 5 sn (Îoc frig, răcoare) Căldură. 6 sn (Îe) A lua cu ~ A avea febră. 7 a Fierbinte. 8 a (D. pâine) Proaspătă. 9 a (D. îmbrăcăminte) Călduros. 10 a (D. zone, regiuni, țări etc.) Cu temperatură constant ridicată în tot cursul anului. 11-12 a, av Înfocat. 13-14 a, av Afectuos. 15 a (D. vești, știri informații etc.) De ultimă oră Si: proaspăt, recent.
CALD, -Ă, calzi, -de, adj. 1. Care posedă căldură; a cărui temperatură este superioară (fără a fi fierbinte) celei a mediului ambiant sau a corpului omenesc; care dă senzația de căldură. ◊ Expr. Nu-i ține nici de cald, nici de rece sau nu-i e nici cald, nici rece = nu-l interesează, îi este indiferent. Nici caldă, nici rece = așa și așa, nici așa, nici așa. (Substantivat) Mă ia cu cald = sunt cuprins de fierbințeală, am febră. ♦ Fierbinte, încins. ♦ (Despre pâine) Proaspăt. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Călduros, gros. 2. (Despre zone, regiuni, țări etc.) Cu temperatură constant ridicată în tot cursul anului. ♦ 3. Fig. Aprins, înfocat, pătimaș; prietenos, afectuos. Cuvinte calde. Privire caldă. ♦ 4. Fig. (Despre vești, știri, informații etc.) De ultimă oră, recent. – Lat. caldus (= calidus).
CALD, -Ă, calzi, -de, adj. 1. Care se găsește la o temperatură relativ înaltă (fără a fi fierbinte) față de mediul ambiant sau corpul omenesc; care dă senzația de căldură. ◊ Expr. Nu-i ține nici de cald, nici de rece sau nu-i e nici cald, nici rece = nu-l interesează, îi este indiferent. Nici caldă, nici rece = așa și așa, nici așa, nici așa. (Substantivat) Mă ia cu cald = sunt cuprins de fierbințeală, am febră. ♦ Fierbinte, încins. ♦ (Despre pâine) Proaspăt. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Călduros, gros. 2. (Despre zone, regiuni, țări etc.) Cu temperatură constant ridicată în tot cursul anului. ♦ 3. Fig. Aprins, înfocat; pătimaș, prietenos, afectuos. Cuvinte calde. Privire caldă. ♦ 4. Fig. (Despre vești, știri, informații etc.) De ultimă oră, recent. – Lat. caldus (= calidus).
CALD, -Ă, calzi, -de, adj. 1. (În opoziție cu rece) Care are temperatura ridicată (fără a fi fierbinte). Parcă simțea mînuțele-i calde și înguste în mîinile lui. EMINESCU, N. 37. O liniște somnoroasă, un aer cald de vară. EMINESCU, N. 63. Seara primăverii caldă Cu dulci lacrime ne scaldă. BOLINTINEANU, O. 90. ◊ (Substantivat, mai ales în legătură cu «a(-i) fi», «a (i) se face», «a ține») Ține mîncarea la cald. ▭ Dar uite, nu e vînt, Și-i cald. Sub cap o mînă pui, Dorm colea, pe pămînt. COȘBUC, P. I 230. Era vară și cald ca-n casă. RETEGANUL, P. I 31. ◊ Expr. Nu-mi ține nici de cald, nici de rece = nu mă interesează, mi-e indiferent. Mă ia cu cald = sînt cuprins de fierbințeală. ◊ Fierbinte, încins. Bate fierul pînă e cald (= nu amîna un lucru care trebuie făcut imediat). Soarele cît de cald nu încălzește pe toată lumea. ♦ (Despre pîine) Proaspăt. ♦ Loc. adj. Bun ca pîinea caldă = cumsecade, milos. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Călduros. 2. Fig. Care dă senzația internă de căldură; aprins, înflăcărat. Nădejdea caldă-n el slăbea, Pe cît creștea de rece gîndul. COȘBUC, P. I 100. A ta zîmbire Mi-arată cît de dulce ești, Cît poți cu-a farmecului noapte Să-ntuneci ochii mei pe veci, Cu-a gurii tale calde șoapte, Cu-mbrățișări de brațe reci. EMINESCU, O. I 117. ♦ Prietenos, afectuos, amabil. Ea era mai caldă în vorbă și-n priviri. PAS, Z. I 175. Scrisoarea mi s-a părut extraordinar de caldă. SAHIA, N. 59. Se revarsă asupra-i un farmec cald și întineritor. VLAHUȚĂ, O. A. 103. Avea o privire caldă și liniștită. VLAHUȚĂ, O. A. 126.
CALD, -Ă, calzi, -de, adj. 1. Care se găsește la o temperatură relativ înaltă (fără a fi fierbinte). ◊ Expr. Nu-mi ține nici de cald, nici de rece = nu mă interesează. Mă ia cu cald = sunt cuprins de fierbințeală. ♦ Fierbinte, încins. Bate fierul până e cald (= nu amâna un lucru care trebuie făcut imediat). ♦ (Despre pâine) Proaspăt. ◊ Loc. adj. Bun ca pâinea caldă = cumsecade, milos. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Călduros. 2. Fig. Aprins, înfocat; prietenos, afectuos. Cuvinte calde. Privire caldă. – Lat. caldus (= calidus).
cald adj. m., pl. calzi; f. cáldă, pl. cálde
cald adj. m., pl. calzi; f. sg. cáldă, pl. cálde
CALD adj., s. 1. adj. v. încins. 2. s. v. căldură. 3. adj. v. călduros, gros. (Îmbrăcăminte ~.) 4. adj. v. proaspăt.
CALD adj. v. afectuos, amabil, binevoitor, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, iubitor, mângâietor, nou, prietenesc, prietenos, recent, tandru.
PAT CÁLD s. v. pătul, răsadniță.
Cald ≠ frig, friguros, glacial, răcoros, rece
cald (cáldă), adj. – Care se găsește la o temperatură relativ înaltă, călduros. – Mr. caldu, megl. cald, istr. cǫd. Lat. caldus (Pușcariu 258; REW 1506; Candrea-Dens., 228; DAR); cf. it., sp., port. caldo (în sp., cu semantism schimbat), prov., cat. cald, fr. chaud. – Der. încălzi, vb. (a aprinde; a înflăcăra); încălzitor, adj. (aparat încălzire). Pentru încălzi (mr. ancăldzăscu, megl. ancalzǫs), Pușcariu 808 propune o bază lat. de tipul *incaldῑre, care a rezultat din contaminarea lui incălesco cu caldus. Ipoteza este posibilă, dar nu pare necesară, deoarece der. se explică suficient în interiorul limbii rom., cf. mult › înmulți, verde › înverzi, etc. Cf. căldură, călîi, scălda.
CALD1 ~dă (~zi, ~de) (în opoziție cu rece) 1) Care are o temperatură ridicată; care produce o senzație de căldură. Aer ~. Sobă ~dă.Nici ~, nici rece așa și așa. 2) Care este făcut de curând; proaspăt. Pâine ~dă.A le spune ~de a spune minciuni, a spune brașoave. Bate fierul cât îi ~ nu scăpa prilejul. 3) (despre obiecte de îmbrăcăminte) Care ține căldură; călduros. 4) fig. Care pornește din inimă. Discuție ~dă.Bun ca pâinea ~dă bun la suflet; mărinimos. 5) fig. Care are o intensitate deosebită; fierbinte. Sărut ~. /<lat. caldus
cald a. 1. care are, dă sau produce căldură: focul e cald, apă caldă; 2. care ține cald: haină caldă; 3. fig. înfocat, arzător: iubire caldă; 4. proaspăt: pâine caldă; 5. fig. cu totul nou: știre caldă. [Lat. CALIDUS]. ║ n. căldură: aci îl lua cu cald, aci cu frig.
cald, -ă adj. (lat. cálidus, it. sp. pg. caldo, pv. caut, fr. chaud). Care are căldură: trupu omuluĭ viŭ e cald de 37 de grade, ceaĭu se bea cald, climă caldă. Rar. Călduros: haĭnă caldă. Fig. Viŭ, puternic: ĭubire caldă. S. n. sing. Căldură (numaĭ în loc.): mĭ-e cald, nu maĭ pot de cald. S. f. (Munt.) A-țĭ sări calda, a te speria, a o sfecli. Adv. Cu căldură: l-a primit cald (ob. călduros).
cald adj. v. AFECTUOS. AMABIL. BINEVOITOR. CORDIAL. DEZMIERDĂTOR. DRAG. DRĂGĂSTOS. DUIOS. IUBITOR. MÎNGÎIETOR. PRIETENESC. PRIETENOS. TANDRU.
CALD adj., s. 1. adj. dogorit, fierbinte, încins, infierbîntat, (astăzi rar) înfocat. (Plită ~.) 2. s. căldură. (Moare de ~.) 3. adj. călduros, gros. (Îmbrăcăminte ~.) 4. adj. proaspăt. (Pîine ~.)
pat cald s. v. PĂTUL. RĂSADNIȚĂ.
SOMEȘU CALD, râu, unul dintre izvoarele Someșului Mic; 64 km. Izv. din SE m-ții Vlădeasa, de sub vf. Cârligatele, de la 1.385 m alt., dintr-o reg. calcaroasă cu numeroase fenomene carstice. Imediat după ce izvorăște, râul S.C. dispare printr-un ponor într-o peșteră și, după ce reapare în peștera Rădesei, pe pare o traversează printr-o peșteră-tunel de 250 m lungime. După ce străbate o reg. de chei, cu pereți calcaroși abrupți și cu diferență de nivel de 100 m, numită „Bazarul Someșului”, râul se îndreaptă spre ENE, porțiune unde pe cursul său s-a format lacul de acumulare Fântânele, după care străbate defileul de la Mărișel, unde, pe o distanță de 13 km, are o cădere de peste 300 m, apele lui vărsându-se în lacul de acumulare Tarnița. S.C. își unește apele cu cele ale râului Someșu Rece în lacul de acumulare Gilău, rezultând, la ieșirea din acest lac, un singur curs de apă cu numele Someșu Mic.
CALD adj. 1. Călda, 1567 (Gorj 329). 2. Prob. + suf. -eș: Caldeșiul t.(Drăg 137). 3. Prob. Caldașin, olt. (Sur VI; 17 B IV 118); – Pătru 1631 olt. (Sd VI 468), < cald + suf. -aș/in, ca în Vulpașin. 4. Căldeiu t., 1593 (M Put 168).
a nu ține de cald (cuiva) expr. a nu folosi (cuiva).
a nu-i ține nici de cald, nici de rece expr. a nu-l afecta cu nimic, a nu-i păsa (de ceva), a-i fi indiferent.
a se vinde ca pâinea caldă expr. (d. un produs comercial) a se vinde rapid, a fi foarte solicitat.
a-i fi cald cu dinții în gură expr. (adol.) a căuta motiv de ceartă sau bătaie.
cald nemțesc expr. (glum.) frig.
ghiulea caldă expr. (tox.) injecție intravenoasă cu o supradoză de drog, care poate provoca moartea consumatorului.
ți-e cald cu dinții în gură? expr. (adol.) stai cuminte, să nu iei bătaie!

cald dex

Intrare: cald
cald adjectiv
Intrare: Cald
Cald