calamar definitie

15 definiții pentru calamar

calmár sm [At: GOLESCU, î. 81 / V: ~lamáre, ~ lam~, călăm~ sn / Pl: ~i / E: fr calmar] 1 (Lpl) Gen de cefalopode comestibile, cu corpul alungit, cu înotătoarele triunghiulare și cu gura înconjurată de zece tentacule (Loligo). 2 (Șls) Animal din genul calamari (1).
călămár sm vz calmar
călămắr sf vz călimară
CALAMÁR, calamari, s. m. (La pl.) Gen de cefalopode comestibile, cu corpul alungit, cu înotătoarele triunghiulare și cu gura înconjurată de opt brațe și două tentacule (Loligo); (și la sg.) animal din acest gen. [Var.: calmár s. m.] – Din fr. calmar.
CALMÁR s. m. v. calamar.
CALMÁR, calmari, s. m. (La pl.) Gen de cefalopode comestibile, cu corpul alungit, cu înotătoarele triunghiulare și cu gura înconjurată de zece tentacule (Loligo); (și la sg.) animal din acest gen. – Din fr. calmar.
CĂLĂMẮR s. n. v. călimară.
calamár / calmár s. m., pl. calamári / calmári
calmár v. calamár
calmár s. m., pl. calmári
CALMÁR s.m. Moluscă asemănătoare cu sepia, cu înotătoarele scurte și triunghiulare, și având în jurul gurii zece tentacule. [< fr. calmar].
CALMÁR s. m. cefalopod, asemănător cu sepia, cu înotătoare scurte, triunghiulare și gura înconjurată de tentacule. (< fr. calmar)
calamár (calamári), s. m. – Gen de cefalopode comestibile. Ngr. ϰαλαμάρις, cf. it. calamaio, sp. calamar, sl. kalamari.
CALMÁR ~i m. 1) Moluscă marină comestibilă, cu corpul alungit, înzestrată cu înotătoare triunghiulare și tentacule scurte în jurul gurii. /<fr. calmar
CALMAR (< fr., germ.) s. m. Cefalopod comestibil din genul Loligo, cu corpul alungit, conic, de 8-50 cm, cu înotătoarele triunghiulare și gura înconjurată de 10 tentacule; trăiește în M. Mediterană și în Oc. Atlantic. Pielea de c. este utilizată în marochinărie.

calamar dex

Intrare: calamar
calamar
calmar substantiv masculin
Intrare: călămăr
călămăr
Intrare: călămar
călămar