Definiția cu ID-ul 839710:
CAL, cai,
s. m. 1. Animal domestic erbivor, cu copita nedespicată, folosit la călărie și la tracțiune (Equus caballus);
p. restr. armăsar castrat. Calul de dar nu se caută la dinți (sau în gură) = lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt, fără să se mai țină seama de defecte. ◊
Expr. A fi (sau a ajunge) cal de poștă = a fi întrebuințat la toate; a alerga mult. Cal de bătaie =
a) persoană hărțuită, muncită de toți;
b) problemă de care se ocupă multă lume și care revine mereu pe primul plan. A face (sau a ajunge) din cal măgar = a face să ajungă (sau a ajunge) într-o situație mai rea de cum a fost. A visa (sau a vedea, a spune) cai verzi (pe pereți) = a-și închipui (sau a spune) lucruri imposibile, de necrezut. La Paștele cailor = niciodată. O alergătură (sau o fugă) de cal = o distanță (destul de) mică. Calul dracului = femeie bătrână și rea; vrăjitoare. ◊ Compus: cal-putere = unitate de măsură pentru putere, egală cu 75 de kilogrammetri-forță pe secundă.
2. Nume dat unor aparate sau piese asemănătoare cu un cal (
1);
a) aparat de gimnastică;
b) piesă la jocul de șah de forma unui cap de cal (
1).
3. Compuse: (
Entom.) calul-dracului (sau calul-popii, cal-turtit, cal-de-apă) = libelulă; (
Iht.) cal-de-mare = mic pește marin cu capul asemănător cu cel al calului; căluț de mare, hipocamp (
2). (Hippocampus hippocampus). –
Lat. caballus. Cal dex online | sinonim
Cal definitie