cadmie definitie

3 intrări

16 definiții pentru cadmie

cadmia vt [At: DEX2 / P: ~mi-a / Pzi: ~ iez / E: cadmiu] A acoperi suprafața unui obiect metalic cu un strat subțire de cadmiu în scopul protejării contra eroziunii.
cadmíe sf [At: DEX2 / Pl: ~ii / E: fr cadmie] Depunere de oxid de zinc impur pe pereții cuptoarelor de zinc.
CADMIÁ, cadmiez, vb. I. Tranz. A acoperi suprafața unui obiect metalic cu un strat subțire de cadmiu în scopul protejării împotriva eroziunii. [Pr.: -mi-a] – Din cadmiu.
CADMÍE, cadmii, s. f. Depunere de oxid de zinc impur pe pereții cuptoarelor în care se fabrică zincul. – Din fr. cadmie.
CADMIÁ, cadmiez, vb. I. Tranz. A acoperi suprafața unui obiect metalic cu un strat subțire de cadmiu în scopul protejării ei contra eroziunii. [Pr.: -mi-a] – Din cadmiu.
CADMÍE, cadmii, s. f. Depunere de oxid de zinc impur pe pereții cuptoarelor de zinc. – Din fr. cadmie.
CADMIÁ, cadmiez, vb. I. Tranz. A acoperi suprafața unui obiect metalic cu un strat de oxid de zinc. [Pr.: -mi-a] – Din cadmiu.
cadmiá (a ~) (-mi-a) vb., ind. prez. 3 cadmiáză, 1 pl. cadmiém (-mi-em); conj. prez. 3 să cadmiéze; ger. cadmiínd (-mi-ind)
cádmie (depunere de oxid de zinc) (-mi-e) s. f., art. cádmia (-mi-a), g.-d. cádmii, art. cádmiei
cadmiá vb. (sil. -mi-a), ind. prez. 1 sg. cadmiéz, 3 sg. și pl. cadmiáză, 1 pl. cadmiém (sil. -mi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. cadmiéze; ger. cadmiínd (sil. -mi-ind)
cádmie (oxid de zinc) s. f. (sil. -mi-e), art. cádmia (sil. -mi-a), g.-d. art. cádmiei; pl. cádmii
CADMIÁ vb. I. tr. A acoperi suprafața unui corp metalic cu un strat de cadmiu. [Pron. -mi-a. / < fr. cadmier].
CÁDMIE s.f. Oxid de zinc impur, care se depune pe pereții cuptoarelor de zinc. [Pron. -mi-e, pl. -ii, gen. -iei. / < fr. cadmie, cf. gr. kadmeia].
CADMIÁ vb. tr. a acoperi un corp metalic cu un strat de cadmiu. (< fr. cadmier)
CÁDMIE s. f. oxid de zinc impur, care se depune pe pereții cuptoarelor de zinc. (< fr. cadmie, lat. cadmia)
*cádmie f. (lat. cadmia, d. vgr. kadmeia, un mineral care se găsea lîngă orașu Teba, fundat de Cadmu, în Grecia). Chim. Oxid de zinc care se lipește de părețiĭ hornurilor la topirea zinculuĭ. Cadmie fosilă, oxid natural de zinc, galben saŭ roșiatic, întrebuințat ca astringent. V. calamină și tutea.

cadmie dex

Intrare: cadmia
cadmia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -mi-a
Intrare: cadmie
cadmie
Intrare: cadmie
cadmie substantiv feminin
  • silabisire: -mi-e