Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru cacofonic

cacofónic, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ici, ~ ice / E: fr cacophonique] 1 Care are caracter de cacofonie (1). 2 Care conține o cacofonie (1). 3 Lipsit de armonie.
CACOFÓNIC, -Ă, cacofonici, -ce, adj. Care produce o cacofonie; lipsit de armonie. – Din fr. cacophonique.
CACOFÓNIC, -Ă, cacofonici, -ce, adj. Care produce o cacofonie; lipsit de armonie. – Din fr. cacophonique.
CACOFÓNIC, -Ă, cacofonici, -e, adj. Care produce cacofonie; lipsit de armonie.
CACOFÓNIC, -Ă, cacofonici, -ce, adj. Care produce o cacofonie; lipsit de armonie. – Fr. cacophonique.
cacofónic adj. m., pl. cacofónici; f. cacofónică, pl. cacofónice
cacofónic adj. → fonic
CACOFÓNIC, -Ă adj. Care produce o cacofonie; lipsit de armonie. [< fr. cacophonique].
CACOFÓNIC, -Ă adj. care produce o cacofonie; lipsit de armonie. (< fr. cacophonique)
CACOFÓNIC ~că (~ci, ~ce) Care produce o cacofonie. /<fr. cacophonique
*cacofónic, -ă adj. (d. cacofonie). Care produce cacofonie. Adv. În mod cacofonic.

Cacofonic dex online | sinonim

Cacofonic definitie

Intrare: cacofonic
cacofonic adjectiv