căsăpie definitie

11 definiții pentru căsăpie

căsăpíe sf [At: (a. 1805) URICARIUL IV, 143/26 / E: casap + -ie] (Reg) Măcelărie.
CĂSĂPÍE, căsăpii, s. f. (Reg.) Măcelărie. – Casap + suf. -ie.
CĂSĂPÍE, căsăpii, s. f. (Reg.) Măcelărie. – Casap + suf. -ie.
CĂSĂPÍE, căsăpii, s. f. Măcelărie. Te duci în tîrg la o căsăpie și cumperi de un gologan oleacă de carne. SADOVEANU, N. F. 83. De la căsăpiile din față veneau zgomote aspre. DUNĂREANU, N. 23.
CĂSĂPÍE, căsăpii, s. f. Măcelărie. – Din casap + suf. -ie.
căsăpíe (reg.) s. f., art. căsăpía, g.-d. art. căsăpíei; pl. căsăpíi, art. căsăpíile
căsăpíe s. f., art. căsăpía, g.-d. art. căsăpíei; pl. căsăpíi, art. căsăpíile
CĂSĂPÍE s. v. măcelărie.
căsăpie f. Mold. măcelărie: o turmă de oi de căsăpie AL.
căsăpíe f. (d. casap). Est. Măcelărie. Măcel.
căsăpie s. v. MĂCELĂRIE,

căsăpie dex

Intrare: căsăpie
căsăpie substantiv feminin