cărturăreasă definitie

10 definiții pentru cărturăreasă

cărturăreásă sf [At: CREANGĂ, A. 12 / Pl: ~ese / E: cărturar + -easă] 1 (Înv) Femeie care ghicește în cărți. 2 (Pex) Femeie care ghicește în bobi Si: bobăreasă. 3 (Irn) Femeie savantă.
CĂRTURĂREÁSĂ, cărturărese, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți. – Cărturar + suf. -easă.
CĂRTURĂREÁSĂ, cărturărese, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți. – Cărturar + suf. -easă.
CĂRTURĂREÁSĂ, cărturărese, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu prezicerea viitorului din combinații ale cărților de joc sau ale boabelor de porumb și de fasole, cărora naivii le atribuie puterea de a dezvălui lucruri ascunse. Zodierii și cărturăresele pe la care căutase pentru mine... îi băgase mamei o mulțime de bazaconii în cap. CREANGĂ, A. 12. Maica e cărturăreasă, Cînd o cheamă de p-acasă, Ia bobii și pleacă-n țară. TEODORESCU, P. P. 351.
CĂRTURĂREÁSĂ, cărturărese, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți, în bobi etc. – Din cărturar + suf. -easă.
cărturăreásă s. f., g.-d. art. cărturărései; pl. cărturărése
cărturăreásă s. f., g.-d. art. cărturărései; pl. cărturărése
CĂRTURĂREÁSĂ ~ése f. pop. rar Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți. /cărturar + suf. ~easă
cărturăreasă f. femeie care ghicește dând în cărți.
cărturăreasă, cărturărese s. f. ghicitoare în cărți

cărturăreasă dex

Intrare: cărturăreasă
cărturăreasă substantiv feminin