cărticea definitie

9 definiții pentru cărticea

cărticeá sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ele / E: carte + -icea] 1-2 (Șhp) Carte (mică, subțire) Si: cărticică (1-2), cărțișociră (1-2), cărțulie (1-2). 3 (Dep) Carte proastă. 4 Scrisorică.
cărticícă sf [At: (a. 1810) IORGA, S. D. XII, 202 / Pl: ~icele / E: carte + -ică] 1-2 (Șhp) Cărticea (1-2). 3 (Dep) Carte proastă. 4 (Iuz; spc) Pachețel de foițe de țigară.
CĂRTICEÁ, -ÍCĂ, cărticele, s. f. 1. Diminutiv al lui carte; cărțișoară, cărțulie. 2. Pachețel cu foițe de țigară. – Carte + suf. -ea. Cărticică: cu schimbare de suf.
CĂRTICEÁ, -ÍCĂ, cărticele, s. f. 1. Diminutiv al lui carte; cărțișoară, cărțulie. 2. Pachețel cu foițe de țigară. – Carte + suf. -icea, -icică.
CĂRTICEÁ s. f. v. cărticică.
CĂRTICEÁ, -ÍCĂ, cărticele, s. f. 1. Diminutiv al lui carte. 2. Pachețel cu foițe de țigară.
cărticícă/cărticeá s. f., g.-d. art. cărticélei; pl. cărticéle, art. cărticélele
CĂRTICEÁ s. v. cărticică.
CĂRTICEA s. cărticică, volumaș, (rar) cărțișoară, cărțulie. (O ~ de poezii.)

cărticea dex

Intrare: cărticea
cărticea
cărticică