cărpănos definitie

14 definiții pentru cărpănos

cărpănos, ~oa [At: CIOCÂRLAN, LUC. V, 124 / Pl: ~oși, ~oase / E: nect] 1 a (D. lemn) Vânjos. 2-3 smf, a Avar. 4-5 smf, a (Om) rău. 6 a (Fig; d. animale) Care rămâne slab și cu părul zburlit, oricât de bine ar fi hrănit Si: (reg) zărăncit.
CĂRPĂNÓS, -OÁSĂ, cărpănoși, -oase, adj., s. m. și f. (Depr.) Zgârcit, avar. – Et. nec.
CĂRPĂNÓS, -OÁSĂ, cărpănoși, -oase, adj., s. m. și f. (Depr.) Zgârcit, avar. – Et. nec.
CĂRPĂNÓS, -OÁSĂ, cărpănoși, -oase, adj. Zgîrcit, avar. Moș Alisandru Panțîru primi totuși banii cu plăcere, ca un om strîngător și cărpănos ce se afla. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 6/6. Și-i cuprinde ciuda pe viață, pe meșterul cărpănos, pe sărăcia lor. PAS, Z. I 35. ◊ (Substantivat) Și moș Vasile era un cărpănos ș-un pui de zgîrie-brînză, ca și mătușa Mărioara. CREANGĂ, A. 50.
CĂRPĂNÓS, -OÁSĂ, cărpănoși, -oase, adj., s. m. și f. Zgârcit, avar.
cărpănós adj. m., s. m., pl. cărpănóși; f. cărpănoásă, pl. cărpănoáse
cărpănós adj. m., s. m., pl. cărpănóși; f. sg. cărpănoásă, pl. cărpănoáse
CĂRPĂNÓS s., adj. v. avar, calic, zgârcit.
Cărpănos ≠ darnic, galant, galantom, generos, prodig
CĂRPĂNÓS ~oásă (~óși, ~oáse) și substantival depr. Care este zgârcit; avar. /Orig. nec.
cărpănós, cărpănoásă, cărpănóși, cărpănoáse, adj. (pop.) 1. vânjos (cu referire la lemn). 2. zgârcit, rău, egoist (cu referire la om).
cârpănos a. Mold. sgârcit: moș Vasile era un cărpănos CR. [Formațiune analogică din cârpă (cf. răpănos)].
cărpănós, -oásă adj. (d. carpăn, carpen, pin aluz. la fibrele luĭ, care opun rezistență la tăĭat, ca teĭos d. teĭ. Cp. cu ațos. Est. Fam. Avar pînă în cele maĭ micĭ lucrurĭ. Adv. A te purta cărpănos. V. calic, chirnog, cîrcĭob.
cărpănos s., adj. v. AVAR. CALIC. ZGÎRCIT.

cărpănos dex

Intrare: cărpănos (adj.)
cărpănos adjectiv
Intrare: cărpănos (s.m.)
cărpănos substantiv masculin