cărărat definitie

8 definiții pentru cărărat

cărărát, ~ă a [At: Lm / V: (reg) ~rar~, ~ă / Pl: ~ați, ~e / E: cărăra] (Rar) 1 Cu multe cărări. 2 (D. pielea unor animale și îndeosebi despre cal) Dungat. 3 (D. mers) Clătinat.
CĂRĂRÁT, -Ă, cărărați, -te, adj. (Rar) Cu multe cărări. – Cărare + suf. -at.
CĂRĂRÁT, -Ă, cărărați, -te, adj. (Rar) Cu multe cărări. – Cărare + suf. -at.
CĂRĂRÁT, -Ă, cărărați, -te, adj. (Rar) Cu (multe) cărări. Ușor ca însuși cerbul pășește vînătorul Pe coama cărărată piciorului de munte. ODOBESCU, S. III 87.
CĂRĂRÁT, -Ă, cărărați, -te, adj. (Rar) Cu multe cărări. – Din cărare + suf. -at.
cărărát adj. m., pl. cărăráți; f. cărărátă, pl. cărăráte
cărărát adj. m., pl. cărăráți; f. sg. cărărátă, pl. cărăráte
cărărát, -ă adj. (d. cărare). Munt. Vărgat, dungat cînd ar trebui să fie omogen (vorbind de o stofă).

cărărat dex

Intrare: cărărat
cărărat adjectiv