cărămidărie definitie

14 definiții pentru cărămidărie

cărămidăríe sf [At: BIBLIA (1688), 39/1 / E: cărămidar + -ie] 1 Meșteșugul fabricării cărămizilor. 2 Tehnica fabricării cărămizilor normale. 3 Loc special amenajat (împreună cu instalațiile) pentru fabricarea cărămizilor Si: (înv) cărămizie (1). 4 Fabrică de cărămidă Si: (înv) cărămizie (2).
CĂRĂMIDĂRÍE2, cărămidării, s. f. Loc special amenajat (împreună cu instalațiile) pentru fabricarea cărămizilor; fabrică de cărămidă. – Cărămidă + suf. -ărie.
CĂRĂMIDĂRÍE1 s. f. Meșteșugul fabricării cărămizilor. – Cărămidar + suf. -ie.
CĂRĂMIDĂRÍE1 s. f. Meșteșugul fabricării cărămizilor. – Cărămidar + suf. -ie.
CĂRĂMIDĂRÍE2, cărămidării, s. f. Loc special amenajat (împreună cu instalațiile) pentru fabricarea cărămizilor; fabrică de cărămidă. – Cărămidă + suf. -ărie.
CĂRĂMIDĂRÍE, (1) cărămidării, s. f. 1. Instalație (fabrică sistematică sau cuptor primitiv) pentru fabricarea cărămizilor. Alături de vechile cetăți, Oltul întîlnește cărămidăriile. BOGZA, C. O. 216. 2. Meșteșugul fabricării cărămizilor.
CĂRĂMIDĂRÍE, (1) cărămidării, s. f. 1. Instalație pentru fabricarea cărămizilor; fabrică de cărămidă. 2. Meșteșugul fabricării cărămizilor. – Din cărămidă + suf. -ărie.
cărămidăríe s. f., art. cărămidăría, g.-d. art. cărămidăríei; (locuri, ateliere) pl. cărămidăríi, art. cărămidăríile
cărămidăríe (meserie, loc, atelier) s. f., art. cărămidăría, g.-d. art. cărămidăríei; (locuri, ateliere) pl. cărămidăríi, art. cărămidăríile
CĂRĂMIDĂRÍE s. (Transilv. și Maram.) teglărie.
CĂRĂMIDĂRÍE ~i f. Fabrică de cărămizi. /cărămida + suf. ~ărie
cărâmidărie f. locul unde se ard cărămizile în cuptoare.
cărămidăríe f. Locu unde se fabrică saŭ se vinde cărămida.
CĂRĂMIDĂRIE s. (Transilv. și Maram.) teglărie.

cărămidărie dex

Intrare: cărămidărie
cărămidărie substantiv feminin