cărășel definitie

12 definiții pentru cărășel

carás sm [At: ALECSANDRI, T. 1017 / V: ~áș, căráș / Pl: ~ași / E: rs кapac] (Iht) 1 Gen de pești din familia crapilor foarte răspândit la noi (Carassius). 2 Pește de baltă de culoare argintie sau gălbuie, cu capul scurt și cu solzii mari Si: caracudă (1), cărășel (1) (Carassius carassius) 3 (Șîs) ~ alb, ~de-Dunăre, crap-caras Specie de caras cu corpul mai scurt și mai gros decât carasul (2), având culori ce variază de la alb-gălbui la negru murdar și cu mărime variabilă, în funcție de habitat și subspecie (8-10 până la 35-40 cm) Si: caracudă (4) (Carassius auratus gibelio). 4 Regina-peștilor (Eupomotius gibosus).
cărășél [At: ANTIPA, F. I. 124 / V: (reg) ~șắl, ~raș~, car~, carașél / Pl: ~ei, ~e sn / E: caras + -el] 1-2 sm (Iht; șhp) Caras (1) (mic). 3 sm (Iht) Caracudă. 4 sm (Gmț) Păduche. 5 sm (Reg) Vierme care trăiește pe materiile (alimentare) putrede. 6 sn Dans popular cu mișcări vioaie. 7 sn Melodie după care se execută acest dans. 8 sn Dansul și melodia după care acesta se execută.
CĂRĂȘÉL, (1) cărășei, s. m., (2) cărășele, s. n. 1. S. m. Diminutiv al lui caras. 2. S. n. Numele unui dans popular cu mișcări vioaie; melodie după care se execută acest dans. – Caras + suf. -el.
CĂRĂȘÉL, (1) cărășei, s. m., (2) cărășele, s. n. 1. S. m. Diminutiv al lui caras. 2. S. n. Numele unui dans popular cu mișcări vioaie; melodie după care se execută acest dans. – Caras + suf. -el.
CĂRĂȘÉL, (1) cărășei, s. m., (2) cărășele, s. n. 1. Diminutiv al lui caras. 2. Numele unui dans popular. După brîuleț, lăutarii ziseră o bătută, pe urmă un cărășei; clocotea poiana de cîntece și de glasuri. SADOVEANU, O. I 302.
CĂRĂȘÉL, (1) cărășei, s. m., (2) cărășele, s. n. 1. Diminutiv al lui caras. 2. Numele unui dans popular cu mișcări vioaie și melodia după care se execută.
cărășél (pește) s. m., pl. cărășéi, art. cărășéii
!cărășélul (dans) s. n. art., neart. cărășél
cărășél (pește) s. m., pl. cărășéi, art. cărășéii
cărășél (dans) s. n., pl. cărășéle
carás m., pl. șĭ (rus. karásĭ, d. germ. karas și karausche). Nord. Caracudă, un pește. (În Meh. caras și cărășel. Ant. P.) S. n., pl. urĭ și e (pin aluz. la aripa luĭ dorsală zbîrlită). Bișchie.
cărășél m., pl. șeĭ (dim. caras. Cp. cu tărășel). Meh. Caras. S. n., pl. e. Nord. Un dans popular.

cărășel dex

Intrare: cărășel (dans; -e)
cărășel dans; -e substantiv neutru
Intrare: cărășel (pește; -ei)
cărășel pește; -ei substantiv masculin