căneală definitie

10 definiții pentru căneală

căneálă sf [At: (a. 1761) TARIF, ap. ȘIO / Pl: ~eli / E: căni + -eală] Vopsea (neagră), mai ales pentru păr.
CĂNEÁLĂ, căneli, s. f. (Pop.) Vopsea (neagră), mai ales pentru păr. – Căni + suf. -eală.
CĂNEÁLĂ, căneli, s. f. (Pop.) Vopsea (neagră), mai ales pentru păr. – Căni + suf. -eală.
CĂNEÁLĂ, căneli, s. f. Vopsea pentru păr, pentru lînă etc.
CĂNEÁLĂ, căneli, s. f. Vopsea (neagră) pentru păr, pentru lână etc. – Comp. tc. kina.
căneálă (pop.) s. f., g.-d. art. cănélii; pl. cănéli
căneálă s. f., g.-d. art. cănélii; pl. cănéli
CĂNEÁLĂ ~éli f. Vopsea (neagră), în special, pentru păr. /a căni + suf. ~eală
căneală f. praf de boit părul. [Căneală e o formă amplificată din cănea (cf. boială) = turc. KYNÁ].
căneálă f., pl. elĭ (d. cănesc). Acțiunea de a căni păru. Văpsea de canit (caná).

căneală dex

Intrare: căneală
căneală substantiv feminin