căldăraș definitie

12 definiții pentru căldăraș

căldăráș2 sm [At: DEX2 / Pl: ~i / E: căldare + -aș] 1-2 Căldărar (1-2). 3 Muncitor care curăță de zgură oala de turnat oțel și montează pâlnia și dopul acesteia.
căldăráș1 sm [At: DOMBROWSKI, 316 / Pl: ~i / E: *cărdel + -aș (< lat *cardillus)] 1 (Șîc ~-mare) Peștele Pyrrhula vulgaris. 2 (Îc) ~-mic Peștele Pyrrhula pyrhulla ceccinea.
CĂLDĂRÁȘ1, căldărași, s. m. Muncitor care curăță de zgură oala de turnat oțel și montează pâlnia și dopul acesteia. – Căldare + suf. -aș.
CĂLDĂRÁȘ2, căldărași, s. m. (Ornit.) Botroș. – *Cărdel (înv. „sticlete” < lat. *cardillus) + suf. -aș, prin etimologie populară.
CĂLDĂRÁȘ1, căldărași, s. m. Muncitor care curăță de zgură oala de turnat oțel și montează pâlnia și dopul acesteia. – Căldare + suf. -aș.
CĂLDĂRÁȘ2, căldărași, s. m. (Ornit.) Botroș. – *Cărdel (înv. „sticlete” < lat. *cardillus) + suf. -aș, prin etimologie populară.
căldăráș s. m., pl. căldăráși
căldăráș s. m., pl. căldăráși
CĂLDĂRÁȘ s. v. botroș.
căldăráș (căldăráși), s. m. – Botroș (Pyrrhula europaea). Lat. cardellus (Candrea-Dens., 233; REW 1686; DAR); cf. it. cardello (cardelletto, cardelino), fr. chardonneret, „sticlete”. Rezultatul normal, *cărdel, a fost schimbat prin adăugarea suf. -aș și printr-o falsă asociere cu căldare. Această analogie aparentă l-a determinat pe Tiktin să derive numele păsării, de la căldare, ipoteză care pare de asemenea posibilă pentru REW.
căldăraș m. alt nume dat botrosului [Lit. mic căldărar, numit astfel după aripele-i de un negru lucitor].
căldăraș s. v. BOTROȘ.

căldăraș dex

Intrare: căldăraș
căldăraș substantiv masculin