călămară definitie

2 intrări

16 definiții pentru călămară

călămáră sf vz călimară
călimáră sf [At: AXINTE URICARUL, ap. LET. II, 144/1 / V: ~lăm~ (pl: -lămắri), ~lemăr sn, (pl: ~lemáruri), ~lem~ (pl: -lemắri), ~ár (pl: ~ruri sn), (Trs) ~mắr sn, (înv) -riu sn, ~re / Pl: ~mắri / E: ngr ϰαλαμάρις, bg кaлимap] Vas mic de metal, de sticlă, de material plastic etc. în care se ține cerneala.
CĂLĂMÁRĂ s. f. v. călimară.
CĂLIMÁRĂ, călimări, s. f. Vas mic de sticlă, de metal, de material plastic etc., în care se ține cerneala. [Var.: (înv.) călămáră s. f.] – Din ngr. kalamári.
CĂLĂMÁRĂ s. f. v. călimară.
CĂLIMÁRĂ, călimări, s. f. Vas mic de sticlă, de metal, de material plastic etc., în care se ține cerneala. [Var.: (înv.) călămáră s. f.] – Din ngr. kalamári.
CĂLĂMÁRĂ s. f. v. călimară.
CĂLIMÁRĂ, călimări, s. f. Vas mic de sticlă, de porțelan sau de metal, în care se ține cerneala. Mîna pe condei punea. În călimări îl muia. TEODORESCU, P. P. 601. ◊ Fig. Din călimara nopții... Se-aprinde-acum lumina. ANGHEL-IOSIF. C. M. I 151. – Variante: călămáră (CARAGIALE, O. VII 195, CREANGĂ, A. 12) s. f., călimár (MACEDONSKI, O. III 79), călămár (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 176) s. n.
CĂLĂMÁRĂ s. f. v. călimară.
CĂLIMÁRĂ, călimări, s. f. Vas mic în care se ține cerneala. [Var.: călămáră s. f.] – Ngr. kalamári.
călimáră s. f., g.-d. art. călimắrii; pl. călimắri
călimáră s. f., g.-d. art. călimării; pl. călimări
călimáră (călimắri), s. f. – Vas mic în care se ține cerneala. – Var. (Mold.) călămar, megl. călămar, călimară. Ngr. ϰαλαμάρις sau ϰαλαμαριά (Densusianu, Rom., XXXIII, 275; DAR); cf. tc., alb., bg., sb. kalamar. Sec. XVII, este pop.
CĂLIMÁRĂ ~ări f. Vas mic (de sticlă, de porțelan etc.) pentru cerneală. [G.-D. călimării] /<ngr. kalamári
călimări f. pl. vas mic (de sticlă, porțelan sau lemn) cu cerneală de scris [Gr. mod. CALAMÀRI].
călimáră f., pl. ărĭ (ngr. kalamári, cutiuță cu condeĭe și călimară, d. vgr. kalamárion, care vine d. kálamos, trestie, condeĭ; bg. kalamar, kŭlimar, nsl. kalimar, rut. kalamar). Sud. Șipușor (sticluță) de ținut cerneală în buzunar saŭ pe masă. – În est calamară (pl. călămărĭ) și calamare (pl. călămărĭ), în Trans. călimar (pl. e).

călămară dex

Intrare: călimară
călămară
călimară substantiv feminin
Intrare: călămară
călămară