căciulie definitie

12 definiții pentru căciulie

căciulíe sf [At: LB / V: gă~ / Pl: ~ii / E: căciulă + -ie] 1-2 (Înv) Căpățână de usturoi, de ceapă (de sămânță). 3-4 Măciulie de (mac sau de baston) Si: băciulie. 5 Moț (la păsări).
CĂCIULÍE, căciulii, s. f. 1. Căpățână de usturoi. 2. Măciulie de mac. – Căciulă + suf. -ie.
CĂCIULÍE, căciulii, s. f. (Regional) 1. Căpățînă de usturoi. Mai multe fete și flăcăi se adună la o casă, pe masă așază mai multe căciulii de usturoi. SEVASTOS, N. 4. 2. Măciulie de mac.
CĂCIULÍE, căciulii, s. f. (Reg.) 1. Căpățână de usturoi. 2. Măciulie de mac. – Din căciulă + suf. -ie.
căciulíe s. f., art. căciulía, g.-d. art. căciulíei; pl. căciulíi, art. căciulíile
căciulíe s. f., art. căciulía, g.-d. art. căciulíei; pl. căciulíi, art. căciulíile
CĂCIULÍE s. v. capsulă, căpățână, gămălie, măciulie.
căciulie f. Bot. căpățâna usturoiului compusă din mai mulți căței. [Lit. căciulă mică = cap mic].
căcĭulíe, V. măcĭulie.
măcĭulíe f. (din măcĭucă și gămălie). Bulb, gămălie: măcĭulia unuĭ bold (ac), măcĭulie de mac, de ceapă (cápsula cu semințe), de usturoĭ. – În est și căcĭulie (după căcĭulă).
căciulie s. v. CAPSULĂ. CĂPĂȚÎNĂ. GĂMĂLIE. MĂCIULIE.
căciulíe, căciulii, s.f. – Căpățână de usturoi. – Din căciulă (cuvânt autohton, cf. alb. kësul’ë, Philippide, Rosetti, Russu, Reichenkron, Brâncuș, Cihac) + suf. -ie (DLRM, DEX).

căciulie dex

Intrare: căciulie
căciulie substantiv feminin