cârnățărie definitie

11 definiții pentru cârnățărie

cârnățăríe sf [At: DA / Pl: ~ii / E: cârnățar + -ie] 1 (Csc) Câmați mulți și de diverse sortimente. 2 Magazin de câmați și de alte mezeluri.
CÂRNĂȚĂRÍE, (2) cârnățării, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Cârnați mulți și de diverse sortimente. 2. Magazin de cârnați și de alte mezeluri. – Cârnat + suf. -ărie.
CÂRNĂȚĂRÍE, (2) cârnățării, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Cârnați mulți și de diverse sortimente. 2. Magazin de cârnați și de alte mezeluri. – Cârnat + suf. -ărie.
CÎRNĂȚĂRÍE s. f. Cîrnați mulți și de tot felul. ♦ Magazin de mezeluri.
cârnățăríe s. f., art. cârnățăría, g.-d. art. cârnățăríei; (magazine) pl. cârnățăríi, art. cârnățăríile
cârnățăríe s. f., art. cârnățăría, g.-d. art. cârnățăríei; (magazine) pl. cârnățăríi, art. cârnățăríile
CÂRNĂȚĂRÍE s. v. mezelărie.
CÂRNĂȚĂRÍE ~i f. 1) Magazin de mezeluri. 2) Cantitate mare de cârnați. [Art. cârnățăria; G.-D. cârnățăriei; Sil. -ri-e] /cârnat + suf. ~ărie
cârnățărie f. 1. locul unde se frig și se mănâncă cârnați; 2. toate cele trebuincioase pentru fabricarea cârnaților.
cîrnățăríe f. Meseria saŭ prăvălia cîrnățaruluĭ (șuncărie).
CÎRNĂȚĂRIE s. mezelărie.

cârnățărie dex

Intrare: cârnățărie
cârnățărie substantiv feminin