Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru cântăreală

cântăreálă sf [At: PONI, F. 36 / Pl: ~eli / E: cântări + -eală] (Rar) 1-3 Cântărire (1-3).
CÂNTĂREÁLĂ s. f. (Rar) Cântărire. – Cântări + suf. -eală.
CÂNTĂREÁLĂ s. f. (Rar) Cântărire. – Cântări + suf. -eală.
CÎNTĂREÁLĂ s. f. (Rar) Cîntărire. Cîntăreală dreaptă.
cântăreálă (rar) s. f., g.-d. art. cântărélii
cântăreálă s. f., g.-d. art. cântărélii; pl. cântăréli
CÂNTĂREÁLĂ s. v. cântar, cântărire, cântărit.
cântăreală f. starea lucrului cântărit.
cîntăreálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a cîntări.
cîntărea s. v. CÎNTAR. CÎNTĂRIRE. CÎNTĂRIT.

Cântăreală dex online | sinonim

Cântăreală definitie

Intrare: cântăreală
cântăreală