câinesc definitie

36 definiții pentru câinesc

câinésc, ~eáscă a [At: ȚICHINDEAL, F. 10 / V: cân~, căneáscă / Pl: ~ești / E: câine + -esc] 1 Specific câinelui (1). 2 Privitor la câine (1). 3 Care provine de la câine (1). 4 Care aparține câinelui (1). 5 (Îs) Dinte ~ Canin. 6 Rău la inimă Si: hain. 7 (D. vreme, situații, împrejurări) Potrivnic omului, greu de suportat Si: aspru, câinos (2).
CÂINÉSC, -EÁSCĂ, câinești, adj. 1. Care aparține câinilor, privitor la câini. ◊ (Pop.) Dinte câinesc = canin. 2. Fig. (Despre atitudinea, manifestările cuiva) Rău, dușmănos, hain; (despre vreme, situații, împrejurări) vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinos. – Câine + suf. -esc.
ZGRĂBUNȚÍCĂ, zgrăbunțele, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina ramificată, cu frunze ovale sau eliptice și cu flori galbene (Lapsana communis). – Zgrăbunță + suf. -ică.
CÂINÉSC, -EÁSCĂ, câinești, adj. 1. Care aparține câinilor, privitor la câini. ◊ (Pop.) Dinte câinesc = canin. 2. Fig. (Despre atitudinea, manifestările cuiva) Rău, dușmănos, hain; (despre vreme, situații, împrejurări) vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinos. – Câine + suf. -esc.
ZGRĂBUNȚÍCĂ, zgrăbunțele, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina ramificată, cu frunze ovale sau eliptice și cu flori galbene (Lapsana communis). – Zgrăbunță + suf. -ică.
CÎINÉSC, -EÁSCĂ, cîinești, adj. 1. De cîine, al cîinilor. (Într-o fabulă) O, tu ce prezidezi senatul cel cîinesc, Te rog să mă asculți. ALEXANDRESCU, P. 151. 2. Fig. (Despre situații, împrejurări și mai ales despre vreme) Vrăjmaș omului, greu de suportat, aspru, cumplit. Afară e o vreme cîinească. CARAGIALE, O. II 226. Am trăit rău, dormind tot mereu pe iarbă umedă, în ploaie, fără foc, hrănit rău. Viața asta cîinească m-a făcut sănătos. GHICA, A. 412. – Variantă; (Transilv., Mold.) cînésc, -eáscă adj.
ZGRĂBUNȚÍCĂ, zgrăbunțele, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina ramificată, cu frunze ovale și flori galbene; crește prin tufișuri și prin păduri (Lapsana communis).
ZGRĂBUNȚÍCĂ, zgrăbunțele, s. f. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze ovale și flori galbene (Lapsana communis). – Din zgrăbunță + suf. -ică.
câinésc adj. m., f. câineáscă; pl. m. și f. câinéști
lemn-câinésc (plantă) s. n.
zgrăbunțícă s. f., g.-d. art. zgrăbunțélei; pl. zgrăbunțéle, art. zgrăbunțélele
câinésc adj. m., f. câineáscă; pl. m. și f. câinéști
lemn-câinésc (bot.) s. n.
zgrăbunțícă s. f., g.-d. art. zgrăbunțélei; pl. zgrăbunțéle
BOALĂ-CÂINEÁSCĂ s. v. ftizie, tebece, tuberculoză.
BURUIANĂ-CÂINEÁSCĂ s. v. trepădătoare.
CÂINÉSC adj. v. aspru.
CÂINÉSC adj. v. aspru, canin, greu.
LEMN-CÂINÉSC s. v. părul-ciutei, salbă-moale, verigar.
LEMN-CÂINÉSC s. v. crușân, salbă-moale, scoruș, vonicer.
SALATĂ-CÂINEÁSCĂ s. v. zgrăbunțică.
ZGRĂBUNȚÍCĂ s. (BOT.; Lapsana communis) (reg.) iarba-zgaibei, iarbă-de-zgaibă, salata-câinelui, salată-câinească.
CÂINÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care este caracteristic pentru câini; propriu câinilor. 2) Care este greu de suportat. Frig ~. Viață ~ească. /câine + suf. ~esc
câinesc a. 1. ce ține de câine: lemn câinesc, boală câinească; 2. fig. rău: suflet câinesc, vreme câinească.
cî́ĭne, cîĭnésc, cîĭnéște, cîĭnós, V. cîne ș. a.
cînésc (est) și cîĭ- (vest), -eáscă adj. De cîne, canin: neamu cînesc. Fig. Crud, hain: inimă cînească (ca a cîneluĭ față de dușmaniĭ stăpînuluĭ luĭ). Plin de suferință: muncă, răbdare cînească. Dințiĭ cîneștĭ, ceĭ între care se cuprund inciziviĭ și care-s maĭ ĭeșițĭ de cît ceĭ-lalțĭ.
boală-cîinească s. v. FTIZIE. TEBECE. TUBERCULOZĂ.
buruiană-cîinească s. v. TREPĂDĂTOARE.
chimen-cîinesc s. v. COCOȘEL-DE-CÎMP.
CÎINESC adj. aspru, brutal, cîinos, crud, inuman, nemilos, neomenos, (înv.) vărvăresc, (fig.) dur. (Purtare ~.)
cîinesc adj. v. ASPRU. CANIN. GREU.
lemn-cîinesc s. v. CRUȘÎN. SALBĂ-MOALE. SCORUȘ. VONICER.
lemn-cîinesc s. v. PĂRUL-CIUTEI. SALBĂ-MOALE. VERIGAR.
salată-cîinească s. v. ZGRĂBUNȚICĂ.
ZGRĂBUNȚI s. (BOT.; Lapsana communis) (reg.) iarba-zgaibei, iarbă-de-zgaibă, salata-cîinelui, salată-cîinească.
LIGUSTRUM L., LEMN CÎINESC, fam. Oleaceae. Gen originar din Japonia, China, India, Arhipelagul Malayez, Europa, nordul Africii, peste 50 specii, arbuști, rar arbori. Flori hermafrodite, albe (pe tip 4, cu caliciul rudimentar), în panicule erecte (cca 6 cm lungime), terminale. Fruct, bacă neagră, globuloasă. Frunze caduce sau persistente, oblong-lanceolate (cca 5-6 cm lungime), cu marginea întreagă, alterne sau opuse.

câinesc dex

Intrare: câinesc
câinesc adjectiv
Intrare: lemn-câinesc
lemn-câinesc substantiv neutru (numai) singular
Intrare: zgrăbunțică
zgrăbunțică substantiv feminin
salată-câinească (numai) singular substantiv feminin
salata-câinelui (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: salată-câinească
salată-câinească (numai) singular substantiv feminin
Intrare: buruiană-câinească
buruiană-câinească substantiv feminin