Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 535485:

BĂLĂCÍ, bălăcesc, vb. IV. Refl., intranz. și tranz. (Adesea fig.) A (se) mișca, a (se) scălda în apă producând un plescăit. – Bg. balakam.

Bălăcire dex online | sinonim

Bălăcire definitie