băgăcios, ~oasă a [At: DL / Pl: ~oși, ~oase / E: băga + -ăcios] (Fam) Băgăreț (2).

BĂGĂCIÓS, -OÁSĂ, băgăcioși, -oase, adj. (Fam.) Băgăreț. – Băga + suf. -ăcios.

BĂGĂCIÓS, -OÁSĂ, băgăcioși, -oase, adj. (Fam.) Băgăreț. – Băga + suf. -ăcios.

BĂGĂCIÓS, -OÁSĂ, băgăcioși, -oase, adj. Băgăreț.

BĂGĂCIÓS, -OÁSĂ, băgăcioși, -oase, adj. Băgăreț. – Din băga + suf. -(ă)cios.

băgăciós (fam.) adj. m., pl. băgăcióși; f. băgăcioásă, pl. băgăcioáse

băgăciós adj. m., pl. băgăcióși; f. sg. băgăcioásă, pl. băgăcioáse

BĂGĂCIÓS adj. v. înfigăreț.

băgăcĭós, -oásă adj. (d. bag). Care se bagă (se amestecă) în toate, înfigacĭ, insinuat: om băgăcĭos.

BĂGĂCIOS adj. băgăreț, înfigăreț, vîrîcios. (Om ~.)