Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 324874:

A BÂNTUÍ bântuie intranz. (despre epidemii, fenomene ale naturii etc.) A se desfășura cu o mare putere, luând amploare (cauzând pierderi). /<ung. bántani

Bântuit dex online | sinonim

Bântuit definitie