butucănos definitie

13 definiții pentru butucănos

butucănós, -~ oásă a [At: VLAHUȚĂ, N. 16 / E: botocă~ / Pl: ~oși, ~ oase / E: butuc + ~ ănos] 1 Gros. 2 Grosolan. 3 Necioplit.
BUTUCĂNÓS, -OÁSĂ, butucănoși, -oase, adj. Gros, grosolan, necioplit; butucos. – Butuc + suf. -ănos.
BUTUCĂNÓS, -OÁSĂ, butucănoși, -oase, adj. Gros, grosolan, necioplit; butucos. – Butuc + suf. -ănos.
BUTUCĂNÓS, -OÁSĂ, butucănași, -oase, adj. Gros, grosolan, necioplit (ca butucul). Un plutonier cu trup butucănos... răsări în prag. CAMILAR, N. I 173. împăratul Alexandru este înfățișat călare pe un cal gras, cu picioarele butucănoase. SAHIA, U.R.S.S. 31.
BUTUCĂNÓS, -OÁSĂ, butucănoși, -oase, adj. Gros, grosolan, necioplit. – Din butuc + suf. -ănos.
butucănós adj. m., pl. butucănóși; f. butucănoásă, pl. butucănoáse
butucănós adj. m., pl. butucănóși; f. sg. butucănoásă, pl. butucănoáse
BUTUCĂNÓS adj. grosolan, necioplit, (reg.) butucos. (Un obiect ~.)
BUTUCĂNÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are aspect de butuc; asemănător cu un butuc. /butuc + suf. ~ănos
butucănos a. Mold. butucos: mâini, picioare butucănoase.
butucănós, -oásă adj. (d. butuc). Inelegant, ca butucu: om butucănos, masă butucănoasă. – Și butucos: picĭoare butucoase (VR. 1928, 3, 360).
BUTUCĂNOS adj. grosolan, necioplit, (reg.) butucos. (Un obiect ~.)
butucănós, -oásă, butucănoși, -oase, adj. – Grosolan, necioplit. – Din butuc (< but „trunchi”) + suf. -ănos (MDA).

butucănos dex

Intrare: butucănos
butucănos adjectiv