butoárcă sf [At: MERA, L. B. 188 / Pl: ~rce și ~ orci / E: nct] (Reg) 1 Scorbură. 2 Trunchi scorburos.

BUTOÁRCĂ, butorci, s. f. (Reg.) Butură (3). – Et. nec.

BUTOÁRCĂ, butorci, s. f. (Reg.) Butură (3). – Et. nec.

BUTOÁRCĂ, butorci, s. f. (Reg.) Butură (3).

butoárcă (reg.) s. f., g.-d. art. butórcii; pl. butórci

butoárcă s. f., g.-d. art. butórcii; pl. butórci

BUTOÁRCĂ s. v. scorbură.

butoarcă s. v. SCORBURĂ.

butoarcă definitie

butoarcă dex

Intrare: butoarcă

butoarcă substantiv feminin