Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru butelnic

butélnic sn [At: H III, 118 / V: ~ude~ / Pl: ~ice / E: bute + -elnic] (Reg) Burghiu mic întrebuințat de dulgheri, rotari etc. la executarea găurilor cu diametrul de până la 30 mm Si: spițelnic, burghiu.
BUTÉLNIC, butelnice, s. n. (Rar) Burghiu mic întrebuințat de dulgheri, rotari etc. la executarea găurilor cu diametrul până la 30 mm. – Bute + suf. -elnic.
BUTÉLNIC, butelnice, s. n. Burghiu mic întrebuințat de dulgheri, rotari etc. la executarea găurilor cu diametrul până la 30 mm. – Bute + suf. -elnic.
BUTÉLNIC, butelnice, s. n. Burghiu mic întrebuințat de dulgheri, rotari etc. – Din bute + suf. -elnic.
butélnic (rar) s. n., pl. butélnice
butélnic s. n. pl. butélnice
BUTÉLNIC s. (TEHN.) spițelnic, (reg.) spițar. (Cu ~ul se fac găuri mici.)
BUTELNIC s. (TEHN.) spițelnic, (reg.) spițar. (Cu ~ se fac găuri mici.)

Butelnic dex online | sinonim

Butelnic definitie

Intrare: butelnic
butelnic substantiv neutru