Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru butargă

butárgă sf [At: ANTIPA, F. I. 76 / Pl: ~rge / E: fr boutargue] Icre de chefal conservate prin presare, sărare, uscare la soare ori prin afumare.
BUTÁRGĂ s. f. (Rar) Icre de chefal preparate (și conservate prin presare, sărare sau uscare la soare ori prin afirmare). – Din fr. boutargue.
BUTÁRGĂ s. f. Icre de chefal preparate (și conservate prin presare, sărare sau uscare la soare ori prin afumare). – Din fr. boutargue.
BUTÁRGĂ s. f. Icre de chefal preparate (și conservate). – Fr. boutargue.
butárgă (rar) s. f., g.-d. butárgei
butárgă s. f.
BUTÁRGĂ s.f. Fel de mâncare făcută din icre de chefal presate, sărate și uscate la soare sau afumate. [< fr. boutargue].
BUTÁRGĂ s. f. mâncare din icre de chefal presate, sărate și uscate sau afumate. (< fr. boutargue)
butargă f. icre de chefal (= fr. boutargue).

Butargă dex online | sinonim

Butargă definitie

Intrare: butargă (g.-d. butarge)
butargă g.-d. butarge
Intrare: butargă (g.-d. butărgi)
butargă g.-d. butărgi