butăși definitie

10 definiții pentru butăși

butăși vt [At: LB / V: bot~ / Pzi: ~șesc / E: butaș] 1 A înmulți o plantă prin butași înrădăcinați. 2 A săpa rădăcinile viței și a le curăța.
BUTĂȘÍ, butășesc, vb. IV. Tranz. A înmulți o plantă prin butași înrădăcinați. – Din butaș.
BUTĂȘÍ, butășesc, vb. IV. Tranz. A înmulți o plantă prin butași înrădăcinați. – Din butaș.
BUTĂȘÍ, butășesc, vb. IV. Tranz. A înmulți o plantă prin butași. Vie butășită.
BUTĂȘÍ, butășesc, vb. IV. Tranz. A înmulți o plantă prin butași. – Din butaș.
butășí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. butășésc, imperf. 3 sg. butășeá; conj. prez. 3 să butășeáscă
butășí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. butășésc, imperf. 3 sg. butășeá; conj. prez. 3 sg. și pl. butășeáscă
A BUTĂȘÍ ~ésc tranz. (plante) A înmulți prin butași. /Din butaș
butăși v. 1. a înmulți plantele prin butași; 2. a săpa în jurul unui arbore.
butășésc v. tr. (d. butaș). Pun în pămînt ramurĭ nedespărțite de trunchĭ ca să prindă rădăcină. – Pe alocurea și boteșesc.

butăși dex

Intrare: butăși
butăși verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a