busc definitie

7 definiții pentru busc

bucs sm vz bucsău
BUSC, buscuri, s. n. Prag construit în camera unei porți batante de ecluză, pe care se sprijină poarta, atunci când este închisă. – Din fr. bousque.[1]
BUSC, buscuri, s. n. Prag construit în camera unei porți batante de ecluză, pe care se sprijină poarta, atunci când este închisă. – Din fr. bousque.[1]
busc s. n., pl. búscuri
busc s. n., pl. búscuri
BUSC s.n. Ieșitură pe fundul unei ecluze pe care se sprijină partea inferioară a porților. [< fr. busc, cf. it. busco].
BUSC s. n. ieșitură pe fundul unei ecluze. (< fr. busc)

busc dex

Intrare: busc
busc substantiv neutru