buruieniș definitie

8 definiții pentru buruieniș

BURUIENÍȘ, buruienișuri, s. n. Buruieni multe; p. ext. loc năpădit de buruieni. – Buruiană + suf. -iș.
BURUIENÍȘ, buruienișuri, s. n. Buruieni multe; p. ext. loc năpădit de buruieni. – Buruiană + suf. -iș.
BURUIENÍȘ, buruienișuri, s. n. (Cu sens colectiv) Multe buruieni, desiș de buruieni. Copacul negru, răsărit ciudat In zorii albi, pe cîmpul foarte sur, Își răsfăța scheletul deșirat Peste buruienișul dimprejur. DESLIU, G. 41. Tăciunii de pe jos se amestecaseră cu țarina, străpunsă din loc în loc de lăstăriș nou sau... de buruieniș sărac. MIHALE, O. 455.
BURUIENÍȘ, buruienișuri, s. n. Buruieni multe; p. ext. loc năpădit de buruieni. – Din buruieni (pl. lui buruiană) + suf. -iș.
buruieníș s. n., pl. buruieníșuri
buruieníș s. n., pl. buruieníșuri
BURUIENÍȘ ~uri n. 1) Loc unde cresc (numai) buruieni; teren invadat de buruieni. 2) Mulțime de buruieni; desiș de buruieni. /buruiană + suf. ~iș
buruĭeníș n., pl. urĭ. Loc unde cresc buruĭene multe, bălăriĭ, dudăŭ.

buruieniș dex

Intrare: buruieniș
buruieniș substantiv neutru