burtică definitie

9 definiții pentru burtică

burtícă sf [At: DA / Pl: ~ici / E: burtă + -ică] (Pop) 1-2 (Șhp) Burtă (1) mică Si: burticică.
BURTÍCĂ, burtici, s. f. Burticică. – Burtă + suf. -ică.
BURTÍCĂ, burtici, s. f. Burticică. – Burtă + suf. -ică.
BURTÍCĂ, burtici, s. f. Burticică. Celălalt... legăna pe niște picioare subțiri, arcuite în afară, o burtică ascuțită. M. I. CARAGIALE, C. 45.
BURTÍCĂ, burtici, s. f. Burticică. – Din burtă + suf. -ică.
burtícă s. f., g.-d. art. burtícii; pl. burtíci
burtícă s. f., g.-d. art. burtícii; pl. burtíci
BURTÍCĂ s. burticică, pântecel, pântecuț.
BURTI s. burticică, pîntecel, pîntecuț.

burtică dex

Intrare: burtică
burtică substantiv feminin