Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 902037:

BÚRTEA s. m. sg. Poreclă dată unui om burtos. Auzi, burteo! zise el lui Alexe. D. ZAMF1RESCU, la TDRG. – Formă gramaticală: voc. burteo.

Burtea dex online | sinonim

Burtea definitie