burnițeală definitie

8 definiții pentru burnițeală

BURNIȚEÁLĂ, burnițeli, s. f. (Rar) Bură. – Burniță + suf. -eală.
BURNIȚEÁLĂ, burnițeli, s. f. Bură. – Burniță + suf. -eală.
BURNIȚEÁLĂ, burnițeli, s. f. Burniță. Au mai răposat alții și pe drumul lung cu hîrtoape, în burnițeala rece și cenușie a înserării. PAS, L. I 324.
BURNIȚEÁLĂ, burnițeli, s. f. Bură. – Din burniți (= burnița) + suf. -eală.
burnițeálă (rar) s. f., g.-d. art. burnițélii; pl. burnițéli
burnițeálă s. f., g.-d. art. burnițélii; pl. burnițéli
BURNIȚEÁLĂ s. v. burniță.
BURNIȚEA s. (MET.) bură, burniță, țîrcîială, țîrîială, (reg.) buruială, roureală. (Afară cade o ~.)

burnițeală dex

Intrare: burnițeală
burnițeală substantiv feminin